...prezentul...

ce ciudat e...nici nu te astepti...nu stim incotro mergem, nici unde ne gasim de cele mai multe ori, alaturi de fiecare dintre noi, sunt''altii", "altele" in dreapta,in stanga, in fata, in spate, ne lovim de ei mergand, vrem sa inaintam, vrem ceva mai bun, dar drumul e din ce in ce mai lung......si mai obositor, dar nu ne lasam trebuie sa ajungem la acel "ceva", care de multe ori ni-l insufla altii...e musai....vom deveni oare niste papusi mici jucate de cei mari?!?...asa ca la teatru...ca doar na si papusile vorbesc, gesticuleaza....numai ca nu iubesc....